Petre Magdin este un nume greu atat in televiziune, radio cat si din muzica rock! Am vorbit cu sotia sa, Ana Morosanu Magdin, care ne-a povestit cum a inceput povestea lor de dragoste si cum l-a salvat de cateva ori de la moarte si cine este cu adevarat femeia aceasta cu inima mare si care are o forta de neoprit. O poveste de dincolo de viata si moarte, de dragoste, o poveste pe care femeia aceasta minunata ne-a spus-o in exclusivitate! O puteti citi si voi aici in continuare si puteti afla detaliile unei povesti de dragoste ca in filme!
Exclusiv.ro: Cine este in realitate Ana Morosanu Magdin?
Ana Morosanu Magdin: In realitate, Ana Morosanu Magdin, este o adiere de vant, o energie pozitiva venita pe pamant ca sa faca bine, sa iubeasca oamenii, animalele, pasarile, pomii, norii, ploile, ninsorile, muntele, marea si cafeaua de dimineata, pe care o beau doar cu Petre iar mai tarziu, cu prietenii mei de pe Facebook!

Ne poti spune mai exact cu ce te ocupi?
Ma ocup cu promovarea romanilor valorosi la ei acasa si in lume! In acest sens, am un ziar online, RomaniaVipPress, pe care m-a ajutat un drag prieten din Spania sa il am! Am colaborat si inca mai colaborez cu publicatii romanesti din strainatate, am scris la New York Magazin, din New York, la Curentul International din Detroit, la Viena Romaneasca, din Viena, la Gazeta de Spania, din Spania…etc! In 2014, am primit in America Premiul NARPA – Asociatia jurnalistilor romani din America de Nord si Canada, pentru interviul din Curentul International, cu Stefan Strajeri, scriitor, un roman drag din Pojorata, Bucovina…! Am fost foarte surprinsa, onorata si fericita, pentru ca niciodata nu astept recompensa pentru lucrurile pe care le fac in aceasta viata! Sunt fericita cand daruiesc si cand bucur oamenii! Anul acesta am primit Diploma de Excelenta din partea Presedintei Clara Popescu de la Fc Romania Wien&Romania Kultur und Sportverein, pentru promovarea romanilor din diaspora! Sunt textiera pieselor lui Petre, ma ocup de imaginea catorva persoane importante, din Romania si din lume…, organizez evenimente, am produs cateva emisiuni la tv…! In plus, ma ocup si de treburile casei, noi mancam doar ce gatesc eu, fac si paine in casa, fac tot felul de specialitati bio…, alerg sa fac cat mai multe lucruri intr-o zi, iar seara…, mai precis, spre dimineata, adorm si eu daramata, dar dupa cateva ore de somn, o iau de la inceput! Uneori, ma mai odihnesc langa Petre la pranz, somnul ne ajuta sa fim sanatosi, se regenereaza organismul! Fac foarte multe lucruri, Petre ma striga tot timpul, Ana mea, te roaga baiatu, mai odihneste-te ca mi te imbolnavesti!:)))
Dar, ocupatia si prioritatea vietii mele este Petre, omul care imi da aer, viata, Soare, Luna…, stele, tot ce ma face pe mine fericita! Nu ma supara niciodata! Iar eu, oricat as fi de ciufulita, ma trezesc zambind!:) Ca sa pot sa am grija permanent de Petre, mi-am facut birou de lucru acasa, lucrez de acasa, imi place sa spun ca am birou mobil!:)))
Ce ti doreai sa devii cand erai mica?
Cand eram mica, imi doream foarte mult sa fiu doctorita, ca sa ii vindec pe oameni! Eu iubesc foarte mult oamenii, le zambesc, oriunde mergem, eu salut oamenii, in magazine, langa magazine…, le spun zambind, buna ziua!

Faci o multime de lucruri si esti casatorita cu Petre Magdin. Cum v ati cunoscut?
Ne-am cunoscut la intrarea Pangrati, o intrare in Televiziunea Romana. Urma sa am un contract la TVR…, eu intram, Petre iesea, era o zi de vineri, nu voi uita niciodata! Eu cand l-am vazut, am simtit ca imi iese inima din piept, era atat de frumos, zvelt…, avea asa cum are si acum, o aura speciala de om talentat si valoros…! El, s-a uitat la mine, m-a masurat din cap si pana in picioare, se uita asa mai golaneste…, m-am rusinat, el a observat asta, cred ca eram grena la față! A venit langa mine…, imi batea inima atat de tare, am crezut ca voi muri in acea clipa. M-a intrebat cum ma numesc pentru ca simte ca ma cunoaste, i-am spus ca nu are cum sa ma cunoasca si faceam cate un pas in spate pana cand m-am lipit de un ofiter de la paza…!:))) Omul s-a dat intr-o parte, fascinat de preocuparea lui Petre pentru mine si, imi facea loc ca sa mai fac cate un pas in spate))! Petre mi-a luat mana intre palmele lui si m-a rugat sa ii dau nr meu de telefon, eu, nu am vrut…, dar ma uitam cu ochii mari in ochii lui si nu imi mai venea sa plec…, apoi, el a mers si a scris nr lui de telefon pe o hartiuta si mi-a bagat in buzunarul de la geaca de motor, hartia cu nr lui de telefon! Intr-un final, i-am spus ce treaba aveam la TVR iar el mi-a zis…, vreau sa te iau in echipa mea, vreau sa lucrezi cu mine! M-am zapacit atat de tare, incat am uitat ca trebuie sa mai merg la o intalnire cu cineva din TVR, care, ma astepta sa semnam un contract! Nu l-am mai semnat niciodata…! Lui Petre i-am spus ca ma grabesc si am plecat nauca dar cu inima cat China! Am ajuns acasa…, eram terminata…, nu mai intru in amanunte! Dar…, de a doua zi, m-am luat cu treaba si mi-a trecut…! A trecut o luna, au trecut, doua…, trei…, eu nu l-am sunat, nu ma regaseam in acest mod de imprietenire cu cineva…, avand in vedere ca banuiam intentiile lui Petre, parea foarte hotarat! Dupa 5 luni, un domn inalt, m-a oprit si mi-a zis…, va rog, sunati-l pe dl Petre Magdin, maine isi face echipa de lucru si nu da de dvs! Nu l-am intrebat cine este, de ce imi spune el asta…! Cand am ajuns acasa, am cautat in geaca de motor sa vad daca mai am nr lui Petre, sigur, astepta cuminte in buzunar! Asadar, fiind vorba de treaba, de serviciu…, l-am sunat! Mi-a raspuns…, m-am prezentat…, am crezut ca nu mai stie cine sunt…, dar, imediat a zis asa fericit… , Ana…, sigur esti tu? Eu,am zis.., da, eu sunt, Dle Magdin! El ma ruga sa ii zic Petre…, eu ii explicam ca nu pot…, el, hai, te rog, incearca…, eu, nimic…, parca eram cumva blocata! M-a rugat sa merg la TVR, pentru ca aveam intalnirea cu echipa…, m-am dus, totul era in regula, toata lumea unde trebuia…! La el in birou, se fuma, cineva m-a servit cu o tigara, eu i-am multumit si i-am spus ca nu fumez…! Dupa ce a plecat toata lumea…, m-a invitat sa beau vin rosu, i-am spus ca eu nu beau! Ma simteam atat de prost, ma gandeam…, Doamne…, ce va crede despre mine, nu beau, nu fumez…, salbatica sunt…! Si m-a intrebat, Ana, dar tu nu bei deloc, niciodata? Eu ca sa nu ma creada tăntăluță, i-am zis, ba da…, eu beau…, dar uneori…, asa…, cate-o data! El tot insista…, si ce vin iti place sa bei…, ei…, aici m-a blocat…, nu cunosteam vinurile…! A vazut ca tac…, eu ma tot gandeam la un vin si mi-au venit in minte doua vinuri, pe care le adora un prieten de familie, Grasa de Cotnari si Busuioaca de Bohotin! Cand in sfarsit a vazut ca ii spun si eu ceva concret…, m-a intrebat, asadar, bei, dar iti plac doar aceste vinuri si eu am zis…, da…, beau mult, amandoua imi plac!:)))) In fine…, a mai trecut putin si ne-am intalnit cu “echipa” la el acasa! Eu sunt foarte parolista, m-am grabit sa nu intarzii…, cand am ajuns…, m-a primit frumos.., locuia la etajul doi…, pe Banu Manta, a coborat treptele dupa mine, nu mai avea rabdare sa urc eu…, m-a pupat pe obraz, m-a luat de mana si am intrat in casa…, in casa, nimeni! Am intepenit…, l-am intrebat, Dle Magdin, dar restul echipei, au plecat sau inca nu au venit? Iar el…, asa cum l-am mintit eu cu vinurile, ca beau, la fel m-a mintit si el cu echipa…! Acesta a fost modul lui de face cumva sa ne intalnim doar noi doi! Eram ca bufnita mea, ma uitam pe unde sa fug!:))) Dar partea draguta a fost ca a umplut 3 sertare de congelator cu Grasa de Cotnari si Busuioaca de Bohotin, avea jos la bloc un magazin si am inteles ca a cumparat tot ce avea omul in magazin!:))) M-am gandit…, sa te vad, Ana…, ai zis ca bei…, ce te faci??? Intr-un final…, m-a domolit…, m-am asezat pe canapea…, el s-a dus repede la bucatarie, avea pregatit totul ca sa faca o friptura de vita…, nu i-a iesit…, se grabea, viata era tare, nu putea fi mancata!:)) Acum…, cu vinul…, m-a servit cu Grasa de Cotnari, a zis ca este mai rece! Sigur ca eu stateam cu paharul in mana, zambeam…, ma gandeam ca daca beau ma imbat si asta imi mai trebuia…, dar, Petre, este atat de destept, a inceput sa rada si a zis, Ana, frumoasa mea, tu nu bei, asa este? Mi-a placut atat de mult ca mi-a zis, Ana, frumoasa mea…, parca am simtit un strigat dintr-o alta viata! Eu…, ce sa o mai tin ca beau, ca sa scap…, era salvarea mea, i-am zis, nu, nu beau Dle Magdin dar mi-a fost rusine sa va spun ca nu beau, ca nu fumez…! Nu a mai rezistat, era topit de drag, m-a luat in brate…! Petre a fost barbatul care m-a facut femeie, este unicul barbat din viata mea!

Cum ti ai dat seama ca el e barbatul acela?
Mi-am dat seama ca el este barbatul acela, pentru ca nu mai aveam aer fara el! Eu nu am alergat dupa baieti niciodata, am fost o norocoasa pentru ca ma iubeau ei! Nu am suferit din dragoste niciodata! Revenind la intrebarea ta, eu si Petre suntem foarte compatibili, avem gusturi comune de la haine, la mancaruri, la modul in care ne alegem prietenii si cum sa ne petrecem timpul liber!
Ai fost ingerul lui pazitor si l ai salvat de la moarte de cateva ori. Cum s a intamplat si ce exact ai facut?
Da, cred ca am fost ingerul lui pazitor, in primul rand pentru ca in 200 6, mi-am dat seama ca are probleme la prostata! Am fost la medic, a facut apoi ecografie…! Cand am dat telefon pentru programare, am rugat-o pe dna Dr ca daca este ceva in neregula, sa nu ii spuna lui Petre, sa imi spuna doar mie cat el merge la baie, pt ca trebuia sa bea un litru si jumătate de apa inainte de ecografie! In momentul in care mi-a spus ca are probleme grave la prostata, nu am mai vazut, am vrut sa fiu eu cea puternica dar nu mi-a iesit suta la suta! Au urmat analize, investigatii, verdictul final a fost ca daca mai traieste maxim 9 luni…, e bine! Iti dai seama ce a fost in sufletul meu? Am fost distrusa, dar… mi-am propus sa fiu puternica pentru ca ma astepta un drum lung si greu, de una singura! Petre are o calitate, cand vede ca nu vreau sa ii spun ceva, nu ma intreaba, dar, este foarte destept si, sigur ca a inteles ca nu este bine cu el, dar, nu a stiut cat este de grav! Ajunsa acasa, i-am dat lui Petre sa manance si l-am rugat sa se intinda, sa doarma putin daca poate! M-a ascultat! Cand am ramas singura in sufragerie… m-am gandit ce fac… ce prioritati am si cum sa incep sa ma ocup de Petre! Se rupea sufletul in mine, plangeam…! In primul rand, m-am gandit la venituri, pe Petre l-au pensionat la TVR, pensia era intarziata cu un an, 8 luni, nu-i dadusera salariul… nu i l-au mai dat niciodata… in fine, chiar daca si-a sunat fostii colegi care aveau functii e conducere, niciunul nu l-a ajutat sa mai aiba emisiunea, sper sa fie mandri de ei si sa doarma linistiti! Eu aveam contracte, ma ocupam de firma cu care produceam emisuni, evenimente…! Eram constienta ca de acasa nu pot pleca si sa il las singur in starea in care era… el fiind artist, si nu orice artist, unul de geniu… se macina, se framanta…, clar nu aveam cu sa il las singur. Apoi, m-am gandit din ce traim…! Mai aveam eu ceva deoparte dar stiam ca vor urma cheltuieli neprevazute… drumuri.., medicamente… etc! Am dat cateva telefoane Dumnezeu a fost prompt langa mine, am rezolvat sa lucrez de acasa. In meseria mea…, aparand internetul…, mi s-a spus ca este in regula, asadar, puteam sa lucrez de acasa si contractele sa mearga! Problema financiara era rezolvata, acum… ma gandeam… ce sa fac cu Petre…, cum sa rezolvam starea lui de sanatate atat de grava…! M-am uitat pe recomandarea medicilor… 11 medicamente. Ma pricep bine la medicina. M-am verificat pe net, am citit prospectele medicamentelor: unul dadea pasaje de orbire, altul steatoza hepatica, altul posibile pietre la rinichi… si, relele continuau la reactii adverse! Asa ca… le-am rupt. M-am gandit ca daca se va intampla ceva cu Petre, ma voi topi si eu langa el si ne va gasi cineva, candva! Mi-am amintit retete apicole, retete din plante, am facut eu o schema de tratament cu produse naturale, alimentatie sanatoasa, totul fiert, nimic prajit, nimic gras si… fara alcool! M-a ascultat, eu mancam exact ce ii dadeam lui, mancam impreuna ca sa nu il fac sa se simta bolnav, i-am zis, frumosul meu, mancam sanatos o vreme, vrei, esti de acord? Ce sa mai zica, dragul de el…! Asadar… am inceput o lupta de fix 9 luni, notate pe calendar! Dintre toate investigatiile, nu l-am dus la tuseul rectal…, mi-a fost teama ca ne va spune inca ceva grav si nu am vrut, mi-am propus ca il duc dupa 9 luni, eram sigura ca il voi vindeca, cu tratamente, cu rugaciuni si cu iubirea mea! Noptile dormea numai la mine in brate si ma rugam intr-una, ii trimiteam energie pozitiva…, simteam ca va fi bine…! Dupa fix 9 luni, am facut programarile la aceiasi medici… m-au intrebat cum este, daca poate sa vina sau vin ei la domiciliu! Si eu le-am zis, sotul meu? Sigur ca merge si inca foarte bine! In fine, au ramas toti blocati cum de nu a avansat boala la prostata si cel mai socant, cum de nu mai are nimic si ca totul este in parametri normali! Am mers si la urolog… i-a facut tuseul rectal, a fost foarte bine, perfect…iar medicul ne-a marturisit ca este rocker, ca este mare fan de-al lui Petre, ca il iubeste, ca il stimeaza, dar ca nu se asteapta ca vreodata sa ajunga sa-i bage degetul in fund… pentru ca in asta consta controlul! In fine, a glumit fericit pentru ca a vazut ca este totul in regula! Apoi… in 2017, cu pasi grabiti, a venit atacul cerebral ischemic! Cu o saptamana inainte, citisem despre interventia asiaticilor in astfel de situatii, si anume, se inteapa buricele degetelor de la maini, de la picioare si loburile urechilor! Asta am facut, m-am mobilizat imediat, plangeam si-l intepam ca sa ii dau drumul la sange, sangele de la mana dreapta nu iesea, intr-un final au iesit bobite mici negre de sange, am presat pana cand a iesit sange curat! Patul nostru arata ca dupa o crima, plin de sange…, nu pot sa iti explic starea mea de atunci…, a fost cumplita, dar, l-am salvat, traieste si nu are cheag de sange pe creier! Si…, de doi ani, ducem in continuare tratamente apicole, alimentatie sanatoasa…, kinetoterapie…, tot ce trebuie ca lui sa ii fie bine!
Cum va petreceti voi doi timpul liber atunci cand e?
In primul rand, eu fac orice ca noi doi sa mai avem si timp liber! In acea zi libera incepem dimineata cu un mic dejun „destrabalat” dar mancare sanatoasa, apoi, poezia mea cu cafeaua pe terasa, un ceiut lui Petre, stam cu catelusele, ne jucam cu ele. In gradina avem un rau, se numeste Pesceana, uneori bem cafeluta si ceaiul acolo…, este un loc frumos, salbatic! Alteori, dupa ce servim micul dejun, mergem la o manastire, apoi facem un picnic sau mergem la un han unde stim noi ca se mananca bine, sanatos…! Noi doi facem lucruri de suflet, lucruri simple, care ne bucura. Simplul fapt ca stam impreuna si povestim mult, radem…, este cel mai bun mod de a ne ocupa timpul liber!
Nu v ati gandit la un proiect comun impreuna?
Prin faptul ca ii scriu textele pentru piese, este un mic proiect impreuna, dar, eu i-am produs toate emisiunile de cand ne-am cunoscut si pana la pensionarea lui! Evenimentele le organizam impreuna! Dar, Petre are nevoie de foarte multa odihna iar el are o energie fantastica, tot timpul ii spun ca parca este pe baterii! In plus, Petre ma ajuta la toate treburile acasa, gatim impreuna, nu ma lasa sa spal vasele. Ma ajuta la curatenie! Avem pe cineva care ne mai ajuta dar, mai mult ne ocupam noi doi!
Ce ti doresti pentru urmatoarea perioada?
Pentru urmatoarea perioada, imi doresc sa fim sanatosi, noi, prietenii nostri si sa fie liniste in tara asta atat de frumoasa si binecuvantata! Imi doresc ca din toamna sa semnez contracte mai bune pentru ziarul meu, RomaniaVipPress, sa am mai multe evenimente! Dar…, daca suntem sanatosi, le rezolvam pe toate!