Legea bacșișului, care a intrat în vigoare în România de la 1 ianuarie, a creat o serie de controverse în rândul celor care activează în domeniul HoReCa. De la începutul acestui an, restaurantele au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, înainte de a emite bonul fiscal, în care să fie adăugate rubrici destinate alegerii de către client a bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației și o rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută.
Deși majoritatea jucătorilor din industrie consideră că o transparentizare a veniturilor obținute din bacșiș este bine-venită, taberele sunt împărţite între susţinători şi critici ai modului în care a fost gândită legea, rămânând în continuare neclarități cu privire la unele situaţii privind aplicarea acestei legi.
„Majoritatea jucătorilor din industria ospitalității consideră că reglementarea bacșișului este o măsură bună, nici noi nu facem nota discordantă. Însă colegii noștri din FPIOR, patroni și administratori în HORECA, considerau că existau pârghii legale simple pentru declararea și înregistrarea acestor venituri direct de către posesorul de drept al acestor venituri. Dar, pentru că acum lucrăm cu această lege, vrem să ne asigurăm că măcar lucrurile sunt destul de clare pentru oamenii din industrie. Momentan toata lumea încearcă să înțeleagă ce are de făcut și cred că mulți ne lovim astăzi de tot felul de întrebări și nedumeriri cu privire la implementarea acestei legi. Încă suntem în prima lună de implementare, colectăm problemele ce apar la colegii din teritoriu.”, a declarat Valetin Șoneriu, Președintele FPIOR.
Bacșișul în alte țări
În Europa multă lume confundă taxa de servicii, care este inclusă direct pe bonul fiscal și este obligatorie, cu bacșisul („tips”), care este ceva diferit si complet voluntar.
De exemplu în Italia o mulțime de persoane cred că acel „coperto” care apare pe bonul de la restaurant este un bacșiș obligatoriu. De fapt nu reprezintă asta, ci este o taxă de servicii pentru lucruri ca pâine, sare, ulei și alte mici consumabile de pe masă. În Franța, de asemenea, există taxa de servicii de 15% care se duce pentru a plăti salariile angajaților și există bacșis separat, pe care îl poți oferi chelnerului dacă ai fost mulțumit de servicii (așa numitul „pourboire”). În medie, francezii oferă 2-3 euro drept bacsis. Deși până în ianuarie 2022 bacșișul a fost impozitat și în Franța, din ianuarie 2022 o nouă lege a fost adoptată, care a pus capăt taxării bacșișului în Franța pentru cafenele, restaurante și hoteluri.
În Germania, dacă în restaurantele mai elegante, cu serviciu excelent, este normal să dai bacșis în jur de 10% din nota de plată, în restul restaurantelor, cafenelelor și barurilor este obișnuit să rotunjești suma de plată cu doi, trei euro în plus.
În America de Nord, bacșișul este important, fiind considerat o contribuție notabilă la salariul angajaților, care se bazează pe bacșișul de la clienți, aceștia lăsând în unele cazuri chiar mai mult
de 20% din valoarea notei de plată. Ca astăzi în România, angajatorul are obligația de a reține la sursă banii pentru taxele ce trebuiesc plătite pe bacșișul încasat și pentru a plăti aceste taxe. Angajatul are însă obligația de a ține un raport al intrărilor pe timpul zilei, să le declare angajatorului la sfârșit de zi și să completeze la sfârșit de an aceste câștiguri în declarația unică de venit către Fiscul American.
În țări din Asia precum China și Coreea de Sud situația este complet diferită. În Coreea de Sud, spre exemplu, dacă lași bacșiș se consideră drept o jignire. În plus, angajații vor refuza să primească banii, pentru că aceștia consideră că lăsarea bacșișului însemnă că nu te așteptai la servicii bune și le-ai oferit ceva pentru că te-au surprins pozitiv.
În China nu se lasă bacșiș la restaurant, dintr-un motiv puțin neașteptat. Ei cred că toți turiștii au o situație financiară bună, astfel că prețurile percepute străinilor sunt mai mari decât media, mai ales în zonele frecvent populate de către turiști, deci nu e nevoie sa dai bacsis pentru că oricum nota de plată este serios umflată.